What I have been doing lately...

Ultima perioada a fost destul de aglomerata pentru mine si nu intr-un mod placut. Tot apartamentul meu a intrat in renovare completa, ceea ce inseamna mult praf, zgomot, dezordine, spatiu foarte mic in care pot sta, lucrurile mele puse de-aiurea peste tot...and I don't like it :(
Si eu care speram la o vacanta relaxanta si fructuoasa in care sa pot face multe lucruri :-j Inca mai sper ca toate astea se vor termina repede si ca voi avea macar o luna si jumatate de vacanta linistita :D
In alta ordine de idei, am reusit sa ma uit si la cateva filme, insa niciunul nu m-a impresionat atat de tare incat sa fie nevoie sa scriu despre el...Hmm, poate doar un film corean "Hello, Schoolgirl", dar se stie deja ca imi plac astfel de filme :-j
Am mai vrut sa scriu pe blog pentru ca idei au fost suficiente, dar mi-a cam pierit cheful cand am vazut ca n-am loc nici macar cu laptopul sa stau pe undeva.
Stiu, stiu...ce frumos o sa arate dupa....dar ma tem ca renovarea se va termina exact atunci cand trebuie sa plec eu la facultate si atunci cine sa se mai bucure? N-o sa ma gandesc decat la faptul ca am stat o vacanta intreaga intr-o dezordine de nedescris si ca nu am apucat sa fac nimic din tot ceea ce mi-am propus. Dar ia hai sa nu ma mai gandesc eu numai la lucruri negative pentru ca in fond, nu am de unde stii cum vor decurge lucrurile.
Ultimul lucru despre care vreau sa va zic este ca maine merg la Iasi. Iupiii, o sa vad din nou Iasi-ul meu drag de care mi s-a facut atat de dor numai cand am vazut un reportaj la tv. Scopul reintoarcerii mele in Iasi este acela ca de acolo se face plecarea intr-un pelerinaj in Ardeal si Banat. Traseul este deosebit, o sa ajung in multe locuri pe care nu le-am mai vazut pana acum si pot sa zic ca sunt un pic nerabdatoare. Sunt sigura ca voi avea parte si de ceva aventuri palpitante, stiu eu de ce zic asta. O sa povestesc despre toate astea insa numai dupa ce ma voi intoarce, adica de azi intr-o saptamana.
Iata traseul:
Ziua 1: Iasi - Targu Neamt - Poiana Largului - Borsesc - Toplita - Targu Mures - Beclean - Biserica Vadului - Dej - Dragu - Gherla - Nicula ( cazare )
Ziua 2: Cluj Napoca - Biserica Feleac - Cheile Turzii - Turda - Pestera Scarisoara - Pestera Ursilor - Cetatea Eud - Arad - Manastirea Hodos-Bodrog ( cazare )
Ziua 3: Catedrala ortodoxa din Arad - Catedrala Mitropolitana Timisoara - Caransebes - Cetatea Sarmisegetuza - Biserica Densus - Santamaria - Orlea - Manastirea Prislop ( cazare )
Ziua 4: Hunedoara - Capalna - Calnic - Sugag - Alba Iulia - Aiud - Manasirea Ramet ( cazare )
Ziua 5: Aiud - Blaj - Cetatea de Balta - Valea Viilor - Biertan - Sighisoara - Saschiz - Rupea - Fagaras - Sambata de Sus ( cazare )
Ziua 6: Sibiu - Lacul Sfanta Ana - Manastirea Izvorul Muresului - Cheile Bicazului - Piatra Neamt - Iasi.
Ne vedem si auzim duminica viitoare cu impresii si fotografii :)

Bride wars/ Nunta - vis sau obsesie

Am reusit, in cele din urma, sa ma uit si la "Bride wars". Stiu, in ultima vreme povestesc aproape numai despre filmele pe care le-am vizionat. Insa, pe langa faptul ca mi-au placut si consider eu ca merita sa vorbesc despre ele, am mai gasit si idei interesante pe care le-as putea dezvolta.
Mi-am dat seama ca in ultima vreme au aparut foarte multe filme in care este vorba despre nunti. De exemplu: "Bride wars", "27 Dresses", "Rachel getting married", chiar si in filmul "Sex and the city" povestea se invartea in jurul unei nunti, a rochiei de mireasa, a celei mai importante zi din viata unei femei. Sa fi devenit deodata nuntile atat de importante in viata oamenilor? Sau...sa fie oare o afacere profitabila?
In "Bride wars" este vorba despre doua fetite care viseaza ca atunci cand vor fi mari sa aiba o nunta impresionanta organizata la Plaza. Fetele cresc, sunt cerute in casatorie si asa incepe un razboi intre doua prietene foarte bune din cauza unui vis ce trebuie sa fie indeplinit, vis devenit mai mult obsesie.
Am impresia ( mi-as dori sa fie numai o impresie ) ca in ultima vreme oamenii dau o alta semnificatie nuntii. O privesc mai mult ca pe o ocazie de a iesi in evidenta, de a fi in centrul atentiei, un motiv doar de a petrece si atat.
Se spune ca ziua nuntii este cea mai importanta din viata unei femei. Eu cred ca fiecare zi este importanta, numai ca anumite evenimente au darul de a marca inceperea unui nou ciclu de viata, daca pot zice asa. Sa nu-mi spuneti ca ziua nuntii este mai importanta decat ziua cand aduci pe lume un bebelus. Fiecare zi este importanta si speciala in felul ei si are o anumita semnificatie pentru noi.
Mie imi plac nuntile foarte, foarte mult. Nu in mod obsesiv, totusi. Mi se par atat de speciale si deosebite si pline de farmec. Nu m-am gandit niciodata pana acum la cum as vrea sa fie nunta mea. Cateva idei conturate am, insa nu in detaliu. Stiu ca exista in mine, insa trebuie descoperite si scoase la suprafata. Momentan nu e cazul.
Dar, in linii mari, o nunta pentru mine reprezinta cel mai frumos mod prin care se marcheaza o noua etapa din viata, cea a familiei. Asta ar trebui sarbatorit, minunea ca doi tineri au decis sa-si intemeieze o familie si atat. Nu ar trebui sa se puna atat de mare accent pe festivitatea in sine sau pe banii cheltuiti ( cu cat mai multi, cu atat mai bine ).
Nuntile sunt magice, la fel ca si momentul marcat in viata unui om. Nimic nu mi se pare mai frumos ca acele clipe in care cei doi isi promit ca vor fi mereu alaturi unul de celalalt, la bine si la rau si ca numai moartea ii va putea desparti. Nimic nu e mai impresionant ca unirea a doua sufete pereche. Asta e important la o nunta.
Asa ca, atunci cand vad fete obsedate de nunta, ma gandesc ca ele se bucura mult mai mult de fastul dat de acel eveniment, decat de faptul ca si-au gasit perechea si ca o vor avea aproape pentru tot restul vietii.
Imi place tot ceea ce este legat de o nunta si as putea sa vorbesc despre asta mult si bine, dar acum nici nu prea am inspiratie si mi-e si un pic somn. Asa ca o sa las "povestea nuntii" pentru alta zi. Noapte buna! :)

Because I said so!

Yep, I have just finished watching another movie, "Because I said so". Un film exact pe gustul meu: o comedie romantica in care le-am regasit pe preferatele mele Lauren Graham si Mandy Moore si un actor super simpatic, Gabriel Macht :D Desi eram ferm convinsa ca imi plac numai brunetii, in ultima vreme am descoperit cativa blonzi care mi-au demonstrat contrariul. Ceea ce arata ca sunt deschisa si ca nu am un anumit tipar al preferintelor mele. Un lucru bun, zic eu.
Dar sa revenim. Filmul prezinta povestea unei mame preocupata de soarta celor trei fiice ale sale. Daca primele doua reusesc sa-si gaseasca un sot si sa faca nunta, cea de-a treia se pare ca intampina probleme pe fond emotional, alegand intotdeauna barbatul nepotrivit. Asa se face ca mama se hotaraste sa-i dea fiicei sale o mana de ajutor, urmand sa aleaga aceasta un baiat pentru ea. Insa destinul face ca in acel moment sa apara si mr. perfect, iar fata sa fie pusa in situatia de a alege. Restul povestii o veti putea afla urmarind filmul. Mie mi-a placut, este potrivit pentru o seara de vineri, iar daca ai si cu cine sa-l vizionezi, cu atat mai bine!
In film mi-au atras atentia cateva aspecte pe care le intalnim si in viata reala si anume:
- faptul ca mamele se baga adesea in vietile copiilor lor, nelasandu-i pe acestia sa aleaga sau sa ia singuri decizia potrivita pentru ei. Ele considera ca stiu mai bine si sub pretextul ca vor numai binele copiilor lor, risca sa le faca un rau fara sa isi dea seama. E de preferat sa le oferi copiilor un pic de libertate, sa-i incurajezi sa te consulte atunci cand vor sa ia o decizie de exemplu, insa sa-i lasi sa faca ce cred ei ca e mai bine. De multe ori, parintii cred ca stiu ce e mai bine pentru copilul lor, insa e numai o parere. Un copil obisnuit ca parintii sa ia decizii in numele lui nu va reusi sa devina independent, nu va fi curajos, va avea mereu dubii, iar cand mama si tata nu vor mai fi aproape ce va face?
- faptul ca oamenii, in general, atunci cand au de ales intre un lucru bun si unul rau, intotdeauna il vor alege prima data pe cel rau, urmand ca in final sa-si dea seama ca nu au facut alegerea potrivita. Si asta mereu se va intampla cand se afla la cativa milimetri de a pierde lucrul bun. Urmeaza o perioada plina de regrete si suferinta, ca ulterior sa se atinga si fericirea cea mult visata. Oare oamenii sunt programati genetic sa faca asta sau pur si simplu asta e alegerea lor? Vor sa incerce intai raul pentru ca mai apoi sa pretuiasca mai mult binele?
- faptul ca oricat de ciudati, aiuriti, neintelesi si luati in ras de unii am fi, in cele din urma, fiecare o sa gasim pe cineva care sa ne inteleaga, sa ne accepte si sa ne placa exact asa cum suntem. Iar toate lucrurile care par defecte in ochii unora, vor fi calitati in ochii celuilalt. Asta e puterea dragostei :)
So, never ever do something just because someone said: "Because I said so!"
Cel mai bun sfat pe care l-am primit pana acum a fost acela de a face intotdeauna ce cred eu ca e mai bine pentru mine, indiferent daca cei din jur sunt sau nu de acord cu mine. In fond si la urma urmei, noi insine stim mult mai bine de ce avem nevoie decat ceilalti. Cei din jur pot avea pareri obiective sau subiective asupra unui lucru, insa vor observa numai aspectele exterioare. Pe cand ce e in interior numai noi vom sti. Vor putea afla si cei din jur daca le spunem, dar nimeni nu garanteaza ca vor si intelege lucrurile asa cum le intelegem noi, ca le vor percepe si interpreta la fel.
Si in cele din urma, stiti de ce trebuie sa faceti intotdeauna ce va dicteaza inima? Because I said so!!! ;)