O zi de vineri plina. M-am trezit destul de greu in dimineata asta. De la o zi la alta ma trezesc din ce in ce mai obosita. Culmea, cand vreau si eu sa ma odihnesc mai bine ca sa ma pot trezi mai devreme si sa apuc sa fac mai multe lucruri. Am fost la cursul despre abuz. Un curs foarte interesant la care de fiecare data descopar noi si noi lucruri, invat cat mai multe si realizez cat de mult este prezent abuzul in viata noastra. Profa e super. Chiar daca la un moment dat am avut eu mici probleme cu ea ( chestie nespecifica mie, dar s-a intamplat :D ), femeia asta e intr-adevar o profesionista. Ce mai incolo, incoace, imi plac cursurile ei. Chiar are ce sa te invete, stie cum sa te capteze, ideea este ca si tu sa vrei asta. A urmat apoi un seminar pe care mi-as fi dorit sa nu-l fi avut, dar a trecut bine si el. Apoi a inceput weekendul si pentru mine. Si cum se putea sa inceapa altfel daca nu printr-o sesiune de curatenie? :D Ce sa facem, fiecare om cu stolul lui, nu-i asa? Am facut curat in camera, am dezghetat frigiderul, am spalat vasele, am maturat, mi-am spalat cateva hainute, am facut mancare. O adevarata gospodina am fost astazi! Ce bine m-am mai simtit! Parca a trecut altfel ziua si acum ma simt linistita stiind ca in camera totul este ok si eu pot sa-mi vad de treburile mele. Pacat ca eu ma misc cam greu si mi-a luat ceva pana sa termin :( Nu stiu, ori sunt eu prea lenesa, ori imi propun sa fac mult prea multe lucruri intr-o zi. Tind sa cred ca este vorba despre prima varianta ( spre rusinea mea ) :D Oricum, prima zi din weekend a decurs ok, sa vedem ce fac in urmatoarele. Planuri am, lucruri de facut vor fi mereu, acuma sa vad cat de bine stiu sa imi organizez timpul. N-am plecat acasa, special pentru asta.
Inca o chestie de care mi-am dat seama azi e ca cei care iti spun ca esti prietenul lor si te ridica in slavi, nu inseamna ca sunt si sinceri. Dar nu m-am suparat. Nici macar un pic. Ce daca m-au mutat in lista de messenger de la friends la alte persoane. Ce daca nu reprezint cu adevarat ceea ce imi declara unele persoane? Asta e. E alegerea lor. Eu sunt fraiera daca ii cred. Intotdeauna am avut macar o mica suspiciune legata de persoanele din viata mea. Iar atunci cand nu aveam, aveau ei grija sa imi arate ca trebuie sa fiu mereu in alerta. Nu stiu cum se face, dar fara sa vreau aflu o multime de lucruri care m-ar putea afecta intr-un fel sau altul Ei bine, de mine depinde. Aleg sa nu-mi mai pese si gata cu supararea. In fond si la urma, urmei, asta e si modelul care trebuie promovat. Stiu ca o sa mai am caderi, ca o sa mai am parte de suferinte si toate cele, dar... bine macar ca acum stiu cum sa folosesc acea "arma" de care ii tot auzeam pe parinti vorbind. Nu pot sa cred cat de linistita ma simt. Parca sunt acoperita de o mana protectoare si tare bine mai e. Pentru asta trebuie sa multumesc Cuiva!
Realizez pe zi ce trece cat de demni de mila suntem noi, oamenii. Alergam dupa lucruri pe care le vrem doar dintr-un pur rasfat, nu din nevoie. Cautam lucruri care nu ne vor oferi niciodata acea satisfactie pe care noi credem ca o vom dobandi daca le obtinem. Suntem dependenti de ceea ce nu trebuie. Urata treaba sa fi co-dependent... E o lupta grea asta. Multi dintre noi nici nu isi dau seama ca "sufera" de aceasta "boala" si e pacat. In momentul in care ai ajuns sa depinzi de un om, sa realizezi ca nu iti e bine fara el langa tine sau ca nu poti sta macar jumatate de zi fara sa stii ceva despre el inseamna ca e o problema. Nu ma contraziceti zicand ca e vorba despre iubire. Asta e altceva. Iubirea nu mai e asa cum era o data: pura, inocenta, adevarata. Astazi isi pierde din ce in ce mai mult din inteles. Daca nu ma credeti, luati de cititi si veti intelege. De la o etapa la alta crestem, ne maturizam datorita experientelor de viata, dar si datorita lucrurilor cu care "ne hranim": carti citite, discutii purtate. Cel putin asta e parerea mea. La mine functioneaza. Si eu aveam anumite pareri in trecut care mi se pareau logice de la sine. Insa, cand fara sa vreau, am descoperit ca lucrurile nu sunt chiar asa cum ne sunt prezentate... n-am ramas socata, ci mi-am schimbat perspectiva din care priveam lucrurile.
Cred ca, pana la urma, cel mai bun lucru pe ziua de azi, s-a intamplat acum, seara, chiar inainte de a ma apuca sa filosofez pe blog si anume: nu m-am suparat cand am observat ca "cineva" care ma considera prietena m-a indepartat dintr-un anumit loc. Bine, nu e cine stie ce chestie. E vorba de niste fleacuri la care tineam foarte mult in trecut si care imi dovedeau mie daca persoana care le zice e sincera sau nu. Astazi, mi se par niste chestii atat de prostesti. Ori devin eu indiferenta fata de tot, ori invat "sa cresc frumos".
Pacat ca nu am reusit sa ma exprim pe intelesul tuturor, par multa filosofie fara sens cuvintele mele de mai sus, dar... poate ca e mai bine asa. Sa nu inteleaga toata lumea ceea ce simt eu. E mai de folos ca eu sa pricep si sa pun in aplicare ceea ce invat. Oricum, slava lui Dumnezeu pentru toate!
Un sfarsit de saptamana plin si in acelasi timp odihnitor! :)
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu