21 decembrie 2009

Amintiri din copilarie

Ma apuca uneori nostalgia vremurilor trecute... asa ca se intampla ca, din cand in cand, sa rascolesc amintirile din trecut si sa le scot pentru scurt moment la suprafata din cufarul bine inchis in mintea mea.
Imi amintesc de o seara in care, in camin fiind, alaturi de una din colegele de camera, am inceput sa cautam pe youtube melodii din tineretile noastre, de pe vremea cand aveam vreo 10 ani si pe cand muzica era de abia la inceputuri. Comparand vremurile de azi cu cele de atunci, ne-am amuzat de naivitatea si nebuniile de atunci.
In seara aceasta a fost randul celor de la Akcent sa fie scuturati de praful care s-a asezat peste ei... Eram in clasa a saptea cand, in una din zile, colega mea de banca ma innebunea cu aceasta formatie pe care pur si simplu o detestam desi nu-i ascultasem inca melodiile... S-a intamplat sa cumpar pe atunci o revista in care era si un interviu cu ei... si l-am citit... si am ramas profund impresionata de ceea ce a declarat unul dintre membrii formatiei legat de o seara romantica, membru care ulterior a devenit preferarul meu ( bine recunosc, m-am indragostit copilareste de el, dar nu spui despre care e vorba :D ) si apoi, nebunia a inceput... am devenit obsedata ( desi e cam mult spus, insa alt cuvant nu imi trece acum prin minte ) dupa Akcent...
Imi amintesc si acum cu cata nerabdare asteptam sa se difuzeze la tv videoclipurile lor, cat am umblat pentru unul din cd-urile lor, cat de pustie mi se parea perioada cand nu mai erau promovati, ce lunga era asteptarea noului lor single si cat de mare era bucuria cand aparea si eu il ascultam...
Pe vremea aceea cumparam toate revistele in care ei apareau, eram suficient de nebuna incat sa dau multi bani pentru o revista in care era o singura poza cu ei si aceea foarte mica. Am vrut sa-mi fac chiar un album cu ei, un dosar cu postere si o agenda cu interviuri si poze de-ale lor. Am inceput treaba, doar ca ea a ramas neterminata ( ca multe lucruri de altfel din viata mea ).
Cat imi vine sa rad acum cand imi amintesc de gelozia ce ma cuprindea cand auzeam ca e posibil ca preferatul meu sa aiba prietena sau ca alte fane declara ca il iubesc mai mult decat mine...
Le-am invatat pe derost toate melodiile, le stiam toate dansurile, am vazut marea majoritate a emisiunilor la care au fost invitati...
Toata nebunia nu a durat decat doi ani pentru ca la un moment dat am fost dezamagita de ei... (dar nu spui de ce ) asa ca m-am oprit, am spus stop . Am incheiat acel capitol nebunesc din viata mea... si am inceput altul... dar... asta este deja...alta poveste :P

Niciun comentariu: