Debitari de dimineata

In dimineata asta am hotarat sa deschid larg geamul ( din cauza lui tata care a taiat ceva si a facut mult praf ). Dupa vreo zece minute mi s-a facut frig, desi afara cerul e senin si straluceste soarele. Degeaba, a trecut vara. Diminetile sunt mai racoroase si serile cu adevarat friguroase. Dupa douazeci de minute am zis ca il inchid, altfel ma prinde vreo raceala si chiar nu a chef sa iau pastile.
Cu toate acestea, imi place vremea asta. E atat de linistita. Imi place ca nu ne mai da voie sa ne facem de cap. Ne-a ajuns cate ne-a permis vara. Toamna e un pic mai stricta, ne obliga sa purtam hainute mai groase. Toamne este si romantica. Cat de minunat este parcul plin de frunze multicolore in aceasta perioada! Si e liniste, pace, calm. Exact ceea ce caut eu atat de mult. Ma bucur din plin de aceste clipe, putinele pana plec la agitatia din Iasi. Or sa fie cateva clipe dificile, sper sa trec peste...
Aseara m-a cuprins un sentiment ciudat. M-am linistit in legatura cu tot ceea ce inseamna facut bagaje, parasit casa, ajuns la Iasi, cazare, luat de la capat, stresat pentru facultate :D M-am calmat pentru moment si am simtit ca o sa fie bine. Sper sa fie bine. Trebuie!!! Sper doar sa apuc sa fac ceva in privinta asta, sa-mi gasesc niste ganduri incurajatoare care sa ma ajute sa trec peste toate cu bine.
Brrr...nu trebuia sa las geamul atat de mult deschis. Mi s-a facut cam frigut. Stiu ca e cam tarziu, dar eu ma bag in patut sub plapumioara la caldurica. Poate prind niste desene animate, poate termin de citit azi Papillon ( sunt tare curioasa cum se termina aventura lui ), poate revin spre seara cu ceva interesant de zi, poate...